GIOACCHINO ROSSINI: A SEVILLAI BORBÉLY

sevillai-111.jpg

Opera Maghiară din Cluj pune în scenă opera „BĂRBIERUL DIN SEVILLA” de GIOACCHINO ROSSINI, aceasta fiind ultima premieră din acest sezon. Premiera va avea loc pe data de 10 mai 2022, marți de la ora 18.30
Regizorul spectacolului este  Szabó Emese,  dirijorul fiind Nagy Gergő.

„Opera noastră vă prezintă Bărbierul din Sevilla, aceasta fiind ultima premieră din acest sezon. Așa cum Rossini însuși mărturisea, a scris această operă în aproximativ două săptămâni. Premiera din 1816 a operei a fost un eșec total datorită scandalului iscat, dar ulterior opera a avut un succes răsunător, fiind opera cea mai cunoscută a lui Rossini și interpretată cel mai frecvent. Personajele și elementele tipice ale commedia dell'arte sunt prezente în această operă, care are o acțiune plină de schimbări de situație și intrigi captivante. La prima vedere motivul principal al povestirii este iubirea supremă, dar în realitate banii reprezintă forța care dă impuls tuturor sentimentelor. Probabil că tocmai acest fapt asigură actualitatea permanentă a operei.  Compozitorul și textierul abordează subiecte clasice ale operei bufe prin care arată adevăratele intenții, ascunse sub vălul iubirii supreme și al dorinței de căsnicie, respectiv ilustrează cine, când și cu ce poate fi mituit. 
Nu este un spectacol de operă în sensul clasic: prin abordarea modernă materialul muzical este accentuat comparativ cu acțiunea lineara, reorganizând astfel interpretarea scenică clasică. În timp ce în cazul acesteia din urmă orchestra și dirijorul, respectiv spectatorul sunt clar delimitați de spațiul scenic, la Bărbierul nostru din Sevilla atât orchestra, cât și spectatorul fac parte integrantă a spectacolului. Acțiunea se petrece nu doar pe scenă, ci și printre spectatori: spațiul de interpretare este extins și spectatorul se transformă din observator în participant la acțiune, fiind poate chiar și complice.” – Szabó  Emese, regizor
„Trei scandaluri uriașe au rămas întipărite în istoria muzicii: premierele operelor Tannhauser, Carmen și cea a operei Bărbierul din Sevilla. Creația lui Beaumarchais a stat la baza realizării unei opere deja în 1782.  Fanii lui Paisiello, autorul acestei opere au fost prezenți la premiera lui Rossini, cu scopul de a huidui spectacolul. Eșecul a fost agravat și de mieunatul unei pisici care a ajuns din greșeală pe scenă, respectiv accidentul lui Don Basilio, care s-a împiedicat și și-a interpretat aria cu nasul sângerând. Chitara care acompania serenada contelui Almaviva nu a fost verificată înainte de spectacol, deci Manuel García – care interpreta acest rol – a fost nevoit să o acordeze pe scenă. A reușit chiar să rupă o coardă, chitara trebuia înlocuită, iar publicul a izbucnit în râs răsunător. În timpul actului doi nimeni nu mai asculta ce se petrece pe scenă. Opera lui Rossini a atins succesul cuvenit la a doua reprezentație, la care autorul nici nu s-a prezentat din cauza decepției.
Cărui fapt se datorează popularitatea continuă a muzicii Bărbierului din Sevilla? Ariile sunt virtuozice, pline de energie, vitalitate, umor muzical și efecte instrumentale extraordinare. Aria calomniei interpretată de Don Basilio ilustrează perfect crescendo-ul rossinian: pornind de la șoaptă ajunge la răcnet – de la sotto voce la sunetele unui tunet –, în timp ce numărul instrumentelor este în continuă creștere. Finalul primului act reprezintă un adevărat haos, ca urmare a diferitelor reacții din partea personajelor.  Apariția contelui Almaviva deghizat într-un ofițer beat, iritabilitatea crescândă a doctorului Bartolo completat de intrigile lui Figaro și Don Basilio au ca rezultat o turnură neașteptată a evenimentelor. Sosirea gărzilor deranjează personajele de pe scenă, acestea povestind cele întâmplate într-un canon ritmat. După ce contele deghizat își dezvăluie identitatea, urmărim o piesă muzicală de mare efect: un canon lent, cu acompaniament static, care produce efectul opririi timpului.
Opera lui Rossini se îndepărtează de referirile politice și sociale ale lui Beaumarchais, și  prezintă personajele, respectiv situațiile într-un mod amuzant, arătând că în viață te poți descurca numai prin râs.” – Nagy Gergő, dirijor

Urmăriți pagina noastră de Facebook și site-ul nostru pentru mai multe informații și noutăți!
Biletele pentru spectacol sunt disponibile online pe eventbook.ro și la casieria instituției noastre, de luni până vineri, între orele 10 și 14. Casa de bilete se deschide cu două ore înainte de spectacol.


DISTRIBUȚIA:
Almaviva - Bardon Tony · Figaro - Balla Sándor · Bartolo - Cristian Hodrea · Don Basilio - Szilágyi János · Rosina - Blatniczki Dóra · Berta - Modra Noémi · Sergentul - Gergely Arnold · Ambrosio - Peti Tamás Ottó · Fiorillo - Kincses Márk · Notarul - Rétyi Zsombor · Servitoare – Bálint Zsuzsánna
Cu participarea corului de bărbați și a orchestrei Operei Maghiare din Cluj
Scenografia - Venczel Attila · Costume - Ledenják Andrea · Concertmaestru - Barabás Sándor, Ferenczi Endre · Acompaniament recitative: Nagy Gergő · Maestru de cor - Kulcsár Szabolcs · Corepetitor - Horváth Zoltán, Nagy Gergő, Veress Gáspár · Regia tehnicã - Venczel Péter · Sufleur - Kondrát Bea
Dirijor: Nagy Gergő · Regizor: Szabó Emese