Lombarzii, evenimentul politic nr 1 în 1843!

Imagine
Lombardok

Surprinzător sau nu, I lombardi alla prima crociata / Lombarzii în prima cruciadă a fost pentru anul şi data premierei – 11 februarie 1843, Teatro alla Scala Milano – evenimentul politic numărul unu! Firesc dacă avem în vedere mesajul patriotic al operei, spiritul eroic de luptă al vechii Lombardii.

 

Când vorbim despre Lombarzii în prima cruciadă, vorbim practic despre perioada 1840-1850, cu nu mai puţin de 14 titluri puse în scenă, ciclu de opere eroice din perioada tinereţii compozitorului. Şi atunci mă refer la Un giorno din regno, Nabucco, I lombardi, Ernani, Giovanna d' Arco, Alzira, Attila, Macbeth, I masnadieri, Jerusalem (I lombardi cu modificări pentru scena pariziană, cu premiera la 26 noiembrie 1847), Il Corsaro, La battaglia di Legnano, Luisa Miller şi Stiffelio. Pentru Opera Maghiară clujeană este un titlu de glorie faptul că dintre cele enumerate, Nabucco, Giovanna d' Arco, I masnadieri şi Luisa Miller sunt deja în repertoriu. 

 

Plusul îl aduce I lombardi, libretul Temistocle Solera, după un poem de Tommaso Grossi, poet de notorietate în epocă, animat de idei patriotice în texte precum La Prineide, La Pioggia d' oro, La Fuggitiva, Il degonda, I lombardi alla prima crociata, acesta din urmă publicat în 1826.

 

Două sunt temele operei, ele merg în paralel fără nici o legătură între ele. Prima temă îl are în centrul atenţiei pe Pagano, cel care în loc să-şi ucidă fratele, îşi ucide tatăl. Ajunge să moară ca un erou, soldat în rândurile cruciaţilor. A doua temă vizează povestea de dragoste dintre Giselda şi Oront, cel din urmă murind tot pe câmpul de luptă şi tot în rândurile armatei cruciaţilor. Două teme care, graţie muzicii mult mai variate decât Nabucco de exemplu, au asigurat succesul încă din seara premierei. Ar fi suficient să amintesc corul final al cruciaţilor, veritabil îndemn la luptă, nu departe de Va pensiero. Succesul s-a datorat nu numai subiectului în sine, artiştilor, ci şi problemelor pe care I lombardi le-a avut înainte de premieră, din cauza cenzurii poliţiei austriece. Verdi nu a modificat nimic, premiera a avut loc cu succesul cunoscut. Datorat ariilor (Salve Maria / Giselda, Se vano e il pregare - Giselda, La mia letizia infonderere - Oronte, Sciagurata, ed hai creduto sau Ma quando un suon terrible - Pagano), corurilor (O signore, dal Tetto Natio de care aminteam mai sus).

 

Mai trebuie semnalat un lucru. Verdi revine asupra partiturii la I lombardi, modificând-o pentru Opera pariziană, unde va avea premiera în 1847, cu titlul Jerusalem). Opera Maghiară din Cluj oferă varianta originală din 1843. 

 

Mult timp, Nabucco şi I lombardi au mers mână în mână pe mai toate scenele lirice italiene şi nu numai. Timpul a decis în favoarea operei Nabucco. Aşa s-a ajuns ca I lombardi să se pună în scenă rar, putând fi amintite Carnegie Hall/1986, Bilbao, Scala/2011, Sarasota Opera/2014 – cu titlul Jerusalem, Oper Orchestra New York (2012-2013, operă în concert), Met/1993, Teatro Regio di Torino/stagiunea 2017-2018. Pot fi amintite şi două filme, unul în regia lui Tiziano Mancini (2009; Orchestra şi Corul Teatro Regio di Parma), respectiv cea în regia lui Brian Large, cu Jose Carreras, Ghena Dimitrova, Carlo Bini, Luisa Vannini (spectacol pe scena Scalei, 1984, DVD din 2004).

 

Invitata specială este soprana de talie mondială Elena Moşuc (n. 1964, Iaşi), care debutează în operă şi în rolul Giseldei. Elena Moşuc a câştigat în 2019, Oscar della Lirice, cea mai prestigioasă distincţie internaţională a muzicii de operă, echivalentul Oscarului în cinematografie. Repertoriul de operă şi cel vocal – simfonic este impresionant, scriu despre o voce de aur cu un c. v. artistic de mare notorietate internaţională. Colaborările cu Sir Colin Davis, Franco Zeffirelli, Bruno Campanella, Daniel Oren, Leopold Hager, Marco Armiliato, Michel Plasson, Nello Santi, Placido Domingo,..., spun totul. Cum spun şi distincţii precum Europaische Forderpreiss fur Musik, Bellini d' Oro, Premio Zenatello di Verona, Premio Verdi di Modena şi Verona, Ofiţeri al Artelor...”


Demostene ŞOFRON

Data premierei: 26 septembrie 2019, ora 18.30

Următorul spectacol: 29 septembrie 2019, ora 18
 

Bilete se pot achiziționa de la casieria Operei sau online pe www.eventbook.ro.