Premiera mondială a operei Trubadurul a avut loc la 19 ianuarie, 1853, pe scena Teatro Apollo din Roma, opera înregistrând încă din prima seară, un succes fulminant.

Povestea muzicală János vitéz a fost compusă de Kacsóh Pongrác. Sing-spielul, a cărui premieră absolută a avut loc în 1904, este creat pe baza poemului cu acelaşi titlu semnat de unul dintre cei mai îndrăgiţi poeţi maghiari, Petőfi Sándor.

Compozitorul Selmeczi György a urmărit să compună o piesă optimistă şi practică, înserată în tradiţiile operei buffe create de Rossini, Puccini, Ravel, Kodály, Sosztakovics, şi totodată să creeze personaje îndrăgite de artiştii interpreţi. 

Cea mai reprezentativă dintre lucrările lui Puccini - alături de Turandot, Tosca și Madama Butterfly – opera Boema, face portretul tinerilor boemi din Cartierul Latin al Parisului anilor 1840, cu accent pe relația dintre poetul Rodolfo și Mimi, o brodeză fragilă, de o frumusețe serafică. Iubirea lor a fost imortalizată de Puccini în pagini muzicale de o frumusețe sublimă, ce travesează timpul și istoria.

Dintre cele 12 opere pe care Camille Saint-Saëns le-a creat, doar Samson și Dalila a înfruntat proba timpului intrând în repertoriul literaturii muzicale universale. Apariția acestei opere pe firmamentul capodoperelor genului a durat un deceniu, de la geneză, în 1867, până la prima reprezentație, în stagiunea 1877-1878 a Operei din Weimar.

Don Giovanni marchează nu doar o operă, ci totalitatea unei vieți cluturale. Europa pornită pe calea secularizării, societatea seculară descoperită în această piesă, o confruntare emblematică între sistemul de valori morale și estetice creștine respectiv libertate. (...) Doare cine se simte suficient de puternic își permite să monteze Don Giovanni și să prezinte publicului larg propria interpretare. (György Selmeczi)

Wolfgang Amadeus Mozart

Regizorul Tompa Gábor despre spectacol: „Consider că cele două compoziții lirice într-un act, „Ora spaniolă” și „Copilul și vrăjile”, manifestări speciale ale unei dramaturgii de tip Feydeau, îmi sunt chiar la îndemână. Practic, „Ora spaniolă” este un vodevil grotesc cu numeroase elemente autobiografice, iar „Copilul și vrăjile” apare ca o fantasmă suprarealistă.

Lumea circului este una duplicitară: în timp ce în ring acrobații sunt plini de farmec și strălucire, în viața reală își cos hainele rupte, clovnul cu gura larg râzând în ring este în realitate trist și necăjit, iar călărețul fermecător este de fapt un ofițer ce își plânge iubita trecută în neființă. Cine ține neapărat să ajungă în spatele cortinei, sau în mod voluntar vrea să creadă că poate înșela acești maeștrii ai prefăcătoriei, se poate înșela amarnic. În final însă chiar și în circ vor triumfa sentimentale reale și oneste ale personajelor.
 

Compusă de Franz Lehár la sfârşitul anului 1909, pe un libret de Alfred Maria Willner şi Robert Bodanzky, opereta povesteşte istoria Zoricăi, o fată de boier, logodită cu Ionel (Gábor), care este nesigură pe sentimentele sale. Acţiunea se petrece în Transilvania în timpul Imperiului Austro-Ungar, într-un sat de pe malul Cernei. Structura celor trei acte ale operetei reflectă acţiunea, prin titlurile generice: Noaptea logodnei, Visul Zoricăi şi Trezirea.

,,Ali Baba și vreo patruzeci de hoți" este un musical de familie în două acte, compus de Péter Venczel pentru copii și pentru toți cei care doresc să se simtă din nou copii, pe un libret de Levente Moravetz. Soliștii, corul, orchestra și corpul de balet ai Operei Maghiare,  vă invită într-o călătorie exotică în lumea binecunoscutului basm oriental, adaptat cu umor și bună dispoziție realității lumii actuale.