22
Februarie
Sâmbătă/ 18:00
Giuseppe Verdi

I Lombardi

Lombardok
Operă

Lombarzii, evenimentul politic nr 1 în 1843!

Surprinzător sau nu, I lombardi alla prima crociata/ Lombarzii în prima cruciadă a fost pentru anul și data premierei – 11 februarie1843, Teatro alla Scala Milano – evenimentul politic numărul unu! Firesc dacă avem în vedere mesajul patriotic al operei, spiritul eroic de luptă al vechii Lombardii.

Când vorbim despre Lombarzii în prima cruciadă, vorbim practic despre perioada 1840-1850, cu nu mai puțin de 14 titluri puse în scenă, ciclu de opere eroice din perioada tinereții compozitorului. Și atunci mă refer la Un giorno din regno, Nabucco, I lombardi, Ernani, Giovanna d’ Arco, Alzira, Attila, Macbeth, I masnadieri, Jerusalem (I Lombardi cu modificări pentru scena pariziană, cu premiera la 26 noiembrie 1876), Il Corsaro, La battaglia di Legnano, Luisa Miller și Stiffelio. Pentru Opera Maghiară clujeană este un titlu de glorie faptul că dintre cele enumerate, Nabucco,  Giovanna d’ Arco, I masnadieri și Luisa Miller sunt deja în repertoriu.

Plusul îl aduce I lombardi, libretul Temistocle Solera, după un poiem de Tommaso Grossi, poet de notorietate în epocă, animat de idei patriotice în texte precum La Prienide, La Pioggia de’ oro, La Fuggitiva, Il degondo, I lombardi alla prima crociata, aceasta din urmă publicat în 1826.

Două sunt temele operei, ele merg în paralel fără nici o legătură înre ele. Prima temă îl are în centrul atenției pe Pagano, cel care în loc să-și ucidă fratele își ucide tatăl. Ajunge să moară ca un erou soldat în rândurile cruciaților. A doua temă vizează povestea de dragoste dintre Giselda și Oront, cel din urmă murindtot pe câmpul de luptă și tot în rândurile armatei cruciaților. Două teme care, grație muzicii mult mai variate de cât Nabucco de exemplu, au asigurat succesul încă din seara premierei. Ar fi suficient să amintesc corul final al cruciaților, veritabil în demn la luptă, nu departe de ,,Va pensiera”. Succesul s-a datorat nu numai subiectului în sine, artiștilor, ci și problemelor pe care I lombardi le-a avut înainte de premieră, din cauza cenzurii poliției austriece. Verdi nu a modificat nimic, premiera a avut loc cu succesul cunoscut. Datorat ariilor (,, Salve Maria”/Giselda, ,,Se vano e il pregare”-Giselda, ,,La mia Letizia infonderere”- Oronte, ,,Sciagurata, ed hai creduto” sau ,, Ma quando un suon terrible”- Pagano), corurilor (,, O signore, dal Tetto Natio” de care aminteam mai sus).

Mai trebuie semnalat un lucru. Verdi revine asupra partiturii la I Lombardi, modificând-o pentru Opera pariziană, unde va avea premiera în 1847, cu titlul Jerusalem. Opera Maghiară din Cluj oferă varianta originală din 1843.

Mult timp, Nabucco și I lombardi au mers mână în mână pe mai toate scenele lirice italiene și nu numai. Timpul a decis în favoarea operei Nabucco. Așa s-a ajuns ca I lombardi să se pună în scenă rar, putând fi amintite Carnegie Hall/1993, Teatro Regio di Torino/stagiunea 2017-2018. Pot fi amintite și două filme, unul în regia lui Tiziano Mancini (2009; Orchestra și Corul Teatro Regio di Parma), respectiv cea în regia lui Brian Large, cu Jose Carreras, Ghena Dimitrova, Carlo Bibi, Luisa Vannini (spectacol pe scena Scalei, 1984, DVD din 2004)

Demostene Șofron

Giuseppe Verdi

 I Lombardi

Operă în patru acte

Libret de Temistocle Solera după eposul omonim de Tommaso Grossi

În rolul Giseldei debutează Balázs Borbála

 

Arvino
Pagano/Eremita
Scenografie
Solo vioară
Asistent scenografie
Asistent costume
Mișcare scenică
Maestru de cor
Sufleur
Regia tehnică
Asistent regie