Pentru instituţia condusă de Szép Gyula, urmează o nouă producţie intitulată János vitéz/Ion cel Viteaz, lucrare a compozitorului Kacsóh Pongrác (15 decembrie, 1873-16 decembrie, 1923), operă cu o vechime apreciabilă deja pe scena Operei Maghiare din Cluj-Napoca.
Kacsóh Pongrác şi-a terminat studiile la Universitatea ,,Franz Iosif”/actuala Universitatea ,,Babeş-Bolyai” din Cluj, în 1896, unde a şi obţinut titlul de doctor în fizică cu Summa cum laude. A fost şi studentul Conservatorului de Muzică din Cluj, în cadrul căruia a urmat cursurile de pian şi flaut.
Și-a desfășurat activitatea profesională pe trei mari paliere: al fizicii, al matematicii și al muzicii. Este cel care a redactat publicaţia de specialitate ,,Lumea muzicii"; pe atunci, Bartók Béla fiind printre primii (suntem în anul 1904), care a recunoscut importanţa activităţii componistice a tânărului. Tot în 1904 compune singspiel-ul János vitéz, a cărui premieră are loc la Budapesta (18 noiembrie 1904), pe scena Teatrului Regal. A deţinut funcţii de conducere mai ales în lumea muzicală, de amintit fiind directoratele Corului Capitalei, cel al Uniunii Corale Naţionale, dar şi al Uniunii Naţionale a Muzicienilor.
Compozitorului Kacsóh Pongrác îi datorăm lucrări precum János vitéz/Ion cel Viteaz, Csipkerózsa/Trandafirul sălbatic (1904), Rákóczi (1906), Mary-Anne (1908), Dorothy (1929), cea mai cunoscută rămânând, totuși, János vitéz/Ion cel Viteaz. Kacsóh Pongrác a compus muzica multor filme, putând fi amintite ,,Golddigger” (1914, regia Kertész Mihály/cunoscut mai bine sub numele de Michael Kurtiz), ,,Lavinia" (1921, regia Balogh Béla), plus trei producţii ,,John the Hero" (1916/regia Illes Eugen; 1924/regia Alfred Deesy; 1934/regia Gáll Béla).
Libretiştii Heltai Jenő şi Bakonyi Károly au avut drept sursă de inspiraţie pentru singspiel-ul compozitorului Kacsóh Pongrác, poemul epic János vitéz de Petőfi Sándor, scris în 1845 (poem de amplă respiraţie, 27 de capitole, 370 de strofe; poem romantic cu elemente folclorice, în al cărui prim-plan se află imaginea erosului popular; avem de-a face cu eroul nu numai harnic, ci şi viteaz, inteligent, întruchipare a ideii de libertate), sursă de inspiraţie nu numai pentru muzică, ci şi pentru film, amintind aici producţia cu János vitéz, desene animate, primul film de acest gen în Ungaria, 1973. Pe scena Operei Maghiare din Cluj-Napoca se joacă stagiune de stagiune, din anul 1905 până în zilele noastre! Ar fi de amintit în acest context şi numele a trei regizori care s-au aplecat asupra operei János vitéz, referindu-ne la Szinberger Sándor, Dehel Gábor, Szabó Emese, păstrând regretul de a nu-i putea aminti pe toţi. Cu merite egale în păstrarea spiritualităţii operei şi a eroului care este János Vitéz.
Demostene Şofron
